Strada Florilor

sursa : Cătălin V Nan   Similare
more | mai mult »

BRAŞOV-RÂŞNOV. O vară întreagă de vacanţă altfel

În data de 1 iulie va debuta la Râşnov „Vacanţa altfel”, un proiect de promovare a valorilor de istorie naţionala şi a patrimoniului local ce va ţine toată vara, încheindu-se în prima
more | mai mult »

I-a furat telefonul din mână, pe o stradă din Râșnov

La data de 30 mai, polițiștii din cadrul Poliției Stațiunii Râșnov au dispus reținerea pentru 24 de ore a unui bărbat de 41 ani, din județul Brașov. Acesta, cu o zi mai
more | mai mult »

Torța păcii ajunge mâine la Râșnov

Șocala generală Peter Thal din Râșnov va găzdui mâine unul dintre popasurile pe care îl vor face alergătorii Crosului Păcii pe traseul spre Lisabona. Anul acesta Alergarea pentru Pace a plecat pe
more | mai mult »

Majoretele din Râşnov, din nou campioane naţionale

Fetiţele de la Râșnov Cheerleading au câștigat Campionatul Național de Majorete 2018 la două categorii: Cheerleading Juniori (clasele 5-8) și Cheerleading Cadete (clasele 1-4). Echipele din Râșnov, antrenate de Luiza Nan și
more | mai mult »

Investiţii de peste 3 milioane de lei, pentru modernizarea iluminatului public din Râşnov

Lucrările se vor efectua în cartierele Chimica, Florilor, dar şi pe străzile I.L. Caragiale, Republicii, Glăjărie şi Narciselor Primăria Râşnov va continua programul de modernizare a infrastructurii, pentru anul acesta fiind programate
more | mai mult »

Un marton de folk, un concept de concert care se vrea să devină festival de folk la Râşnov!

Vin pe scenă artiști din prima linie a muzicii de genul din România! Artiști care în general au debutat pe scena CENACLULUI FLACĂRA. – Maria Gheorghiu – Emeric Imre; – Walter Ghicolescu
more | mai mult »

A vrut să scoată bani de la un bancomat din Râșnov, dar a avut o surpriză neplăcută

Polițiștii din Râșnov au fost sesizați de un bărbat, luni seara, cu privire la faptul că a vrut să scoată bani dintr-un bancomat, însă aparatul i-a înapoiat doar cardul şi chitanţa, fără
more | mai mult »

Zapada mieilor la Râşnov

 Cătă Nan Râșnov   Similare
more | mai mult »

Înfrângere pentru Hărman, doar egal pentru Râşnov

Ce au luat pe mere la Focşani, au dat pe pere acasă, este o zicală valabilă în acest moment şi pentru jucătorii lui AFC Hărman, care au pierdut jocul de pe teren
more | mai mult »

BZB.ro : Soluţie pentru grăbirea lucrărilor la DN 73: devierea traficului între Tohanu Nou şi Râşnov

Un consilier local din Comuna Bran, Cosmin Feroiu (PNL, foto stânga), şi alesul local râşnovean, Cătălin Nan (PNL, foto dreapta) au prezentat joi, într-o conferinţă de presă, o propunere care ar grăbi
more | mai mult »

NewsBV.ro : Trei bărbați, prinși, după ce au spart o locuință din Râșnov, apoi au plecat cu mașina proprietarului

Trei bărbaţi de 28, 31, respectiv 18 ani au fost reţinuţi de poliţiştii din Râşnov, marți, după ce au fost identificaţi ca suspecţi în cazul unui furt prin efracţie comis în ultima
more | mai mult »

Un biciclist a fost accidentat de o autoutilitară, ieri dimineaţă, în timp ce se deplasa pe strada Câmpului din Râşnov

Accidentul a avut loc în jurul orelor 5.00, în momentul în care biciclistul în vârstă de 58 de ani ar fi efectuat un viraj regulamentar la stânga, potrivit reprezentantei Poliţiei Judeţene Braşov,
more | mai mult »

Trei medaliate la sărituri cu schiurile de la JO 2018 vin la Râșnov! Sâmbătă și duminică, etapă de Cupă Mondială. Azi sunt calificarile. Intrare liberă

Trei medaliate la sărituri cu schiurile de la JO 2018 vin la Râșnov! Sâmbătă și duminică, etapă de Cupă Mondială. Vineri, 2 martie, Trambulina K90, Valea Cărbunării, Râşnov: – ora 12,00 antrenament
more | mai mult »

Patronii unor magazine din Râşnov, suspectaţi de evaziune fiscală. Poliţiştii au făcut percheziţii

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliţiei Judeţene Braşov au efectuat trei percheziţii, ieri, într-un dosar penal în care administratorii unei societăţi comerciale având ca domeniu de activitate comerţul
more | mai mult »

BRAȘOV – RÂȘNOV, CUPA MONDIALĂ. Vin persoane importante din cadrul FIS!!!

entru etapele din cadrul Cupei Mondiale feminine de sărituri cu schiurile de la Râșnov (programul, aici: BRAȘOV – RÂȘNOV. Programul Cupei Mondiale!!! Săritoarea cu schiurile Dana Haralambie promite să fie la înălțimea
more | mai mult »

Rosenau Turism : Promovarea destinatiei turistice Rasnov continua….

Statiunea Turistica de Interes National Rasnov este promovata continuu cu mult succes la TTR 2018 .Standul nostru a fost vizitat de foarte multe personalitati, printre care si Ministrul turismului dl. Bogdan Trif,
more | mai mult »

Stațiunea de Interes Național Râșnov la Târgul de Turism al României

O nouă zi încununată de succes la Târgul de Turism al României, de la București. Pe lângă sutele de persoane care au trecut pragul standului care aparține Județului Brașov, și din care
more | mai mult »

Olimpic Cetate Râșnov, egal cu CSA Steaua

Portarii lui Daniel Bona au apărat două penalty-uri. Olimpic Cetate Râșnov a susținut miercuri un meci amical în compania echipei CSA Steaua București, lider în Liga a 4-a din capitală, scorul fiind
more | mai mult »

 

Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Cetatea Râşnov: primele fortificaţii sunt din neolitic, iar saşii nu lăsau românii să cumpere locuinţe în cetate

Cetatea Râşnov este un ansamblu fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul oraşului, Este unul dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania.

Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania pe drumul Branului, denumit şi drumul regelui. De la fortificaţiile neolitice, la Cumidava Istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, ne-a oferit informaţii mai puţin cunoscute despre fortificaţiile care au existat în această poziţie strategică. „Pe Dealul Cetăţii Râşnov, cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din anul 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparţine începutului epocii bronzului, arheologii identificând o aşezare apărată de un val de pământ prevăzut cu palisadă“, ne spune Nicole Pepene. Având în vedere poziţia geo-strategică de excpeţie, nici dacii nu au lăsat neexploatată această zonă. Astfel, în antichitatea clasică, pe Dealul Cetăţii se dezvoltă „Cumidava”. Localitatea (dava) este amintită între „oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului, în al său Îndreptar geografic. Se pare că aşezarea fortificată a a fost incendiată şi parţial distrusă de legionarii romani în timpul celui de al doilea război daco-roman.
 646x404

Fortificaţiile din piatră, ridicate de coloniştii saşi şi regalitatea maghiară „S-a presupus că ridicarea celei mai vechi părţi a cetăţii medievale a avut loc în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, iar după alungarea cruciaţilor, cetatea din lemn şi pământ a fost reconstruită sau transformată în una din piatră de coloniştii saşi sau regalitatea maghiară“, ne povesteşte directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov. Deşi nu există documente sau dovezi arheologice care să indice această origine romantică, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Ţara Bârsei, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, sunt argumente importante care să susţină teoria existenţei unei cetăţi anterioare primei sale menţiuni cronicăreşti (1335).
627x0
În timp ce Ţara Bârsei a fost pustiită, a rezistat invaziilor tătare Cronicarul Simon Massa (1536–1605) susţine că în timpul invaziei tătarilor din 1335, când Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime, Cetatea Râşnov, „aşezată pe un munte înalt” a rezistat asediului inamic şi a salvat vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale. În 1345, cetatea rezistă la o altă invazie tătară. Joseph Teutsch (1702–1770) susţine că „la 1345, s-a întâmplat a treia năvală a tătarilor, care au trecut prin Ciuc şi Ţara Secuilor şi mai departe în Transilvania. Au pustiit totul, au dărâmat castelele, mai cu seamă în Ţara Bârsei, afară de Braşov şi cetatea Râşnovului, au prins oameni şi au jefuit totul, ca să le care cu ei”. În anul 1421, a avut loc primul asediu otoman al fortificaţiei din Râşnov. Se pare că turcii au ridicat destul de repede asediul şi s-au îndreptat spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat, fără succes, cetatea Râşnovului şi în campaniile din 1436 şi 1441.
646x4042
Armele de foc nu au fost de folos Prima menţiune documentară despre aprovizionarea cetăţii Râşnov cu arme de foc datează din anul 1520. Peste doi ani, în 1522, prin intermediul Braşovului, râşnovenii au cumpărat din nou arme, două archebuze necesare cetăţii, plătite cu 10 florini. Însă arsenalul din cetate s-a dovedit insuficient în 1529, când armata domnitorului Petru Rareş, venită în sprijinul principelui Transilvaniei, Ioan Szápolya, a ocupat Ţara Bârsei şi a incendiat Cetatea Râşnov. Marele dezavantaj al locuirii cetăţii îl constituia lipsa alimentării cu apă. Tradiţia afirmă cum că multă vreme apa a fost adusă dinspre pantele de nord-est ale Dealului Cetăţii. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau lichidul vital de la un izvor ştiut numai de ei.
646x4043
Asediul din 1612, încheiat nefericit pentru râşnoveni prin predarea cetăţii principelui Gabriel Bathory, a dovedit necesitatea săpării unei fântâni. Fântână adâncă de 145 de metri Deşi există o „legendă”, lansată în anii 1970, cu amenajarea fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, este sigur că fântâna medievală a fost opera unor meşteri, pietrari şi dulgheri, tocmiţi de primăria Râşnovului. „Lucrările au început a doua zi după sărbătoarea religioasă a «Înălţării Domnului» a anului 1623 şi s-au încheiat în iulie 1640, când s-a dat de apă. Fântâna avea o adâncime de 146 m (adică cam cât ar avea un bloc de 50 de etaje – n.a). La început, puţul a fost săpat de doi meşteri din Făgăraş, Baltres şi Andreas. În socotelile privitoare la amenajarea fântânii sunt notate materialele cumpărate, banii plătiţi meşterilor, dar şi alimente.
Saşii au interzis românilor să cumpere locuinţe în interiorul fortificaţiei Fântâna, reamenajarea unor turnuri cu spaţii de locuire şi căsuţele, unele cu funcţie marcată istoric (şcoala, Turnul preotului, Turnul castelanului, locuinţa trabanţilor), gruparea căsuţelor în mici „cartiere”, departajate de străduţe, pasaje şi o piaţă, conferă cetăţii Râşnov statutul unui târg fortificat. „Cetatea Râşnov nu a fost o simplă cetate de refugiu, folosită doar atunci când era semnalat un pericol iminent. Cheltuielile necesare amenajării caselor din cetate sunt justificate numai de o prezenţă îndelungată a comunităţii râşnovene între zidurile cetăţii. Aşa se explică şi sobele cu cahle din căsuţe, care demonstrează locuirea în cetate şi iarna, şi planul căsuţelor, tipic pentru casele burgului medieval, cu parterul folosit pentru atelier, depozit, dar şi locuire şi etajul ocupat, în general, numai pentru locuire“, explică Pepene. Pe de altă parte, este evident că nu toţi râşnovenii aveau proprietăţi în cetate, existând o serie de decalaje sociale chiar în rândul saşilor. În plus, comunitatea românească, cu o organizare distinctă de a saşilor, nu avea dreptul să cumpere clădiri în cetate şi nu se poate şti nici măcar dacă vecinii saşi permiteau românilor să se refugieze în spatele fortificaţiilor atunci când inamicul se apropia de Râşnov. Incendiul din 1718 a distrus magaziile cu grâne şi slănină În secolul al XVIII-lea, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, se înregistrează o scădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. La pierderea funcţiei militare, se adaugă şi câteva evenimente nefericite care au distrus o bună parte din târgul fortificat. La 29 august 1718, în cetate a izbucnit un incendiu, în care au ars căsuţe-depozit cu proviziile de grâne şi slănină, iar la 26 octombrie 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. Paşoptiştii şi holera i-au ascuns pe râşnoveni în Cetate Totuşi, în timpul revoluţiei din 1848-1849, râşnovenii au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetăţii, speriaţi atât de armatele revoluţionarilor maghiari, cât şi de holera care apăruse în târg şi omorâse 46 de râşnoveni. În vara anului 1848, grădina cetăţii a fost folosită şi ca loc de instruire a gărzii naţionale săseşti, conduse de notarul J. Zigler.
Botezul focului a fost în luptele de pe Olt, cu secuii, iar prima victimă săsească a revoluţiei din 1848 a fost tocmai un „miliţioner” din Râşnov. Paznicul Cetăţii trebuia să tragă clopotul în caz de incendiu, la culcare şi la deşteptare Încă din secolul al XIX-lea, între funcţionarii Primăriei Râşnov apare şi paznicul cetăţii. În 1934, „Regulamentul de funcţionare al Primăriei Râşnov” prevedea: „Păzitorul de cetate are în sarcina sa paza de zi şi de noapte, pentru a semnala cazurile de incendiu în comună şi pe hotar. Alarma o semnalează prin tragerea clopotului de la cetate. El este dator a trage clopotul seara şi dimineaţa pentru semnalarea culcării şi deşteptării locuitorilor. În timpul de la 1 martie până la 1 octombrie, seara la ora 9 şi dimineaţa la 4, iar în timpul până la 1 martie la ora 8 seara şi la ora 4 dimineaţa. Pentru constatarea prezenţei în serviciu în timpul nopţii este obligat ca la fiecare oră să bată în tobă prin atâtea bătăi câte ore sunt. La serbarea căsătoriilor religioase la biserica evanghelică luterană, va anunţa începutul şi sfârşitul ceremoniei prin tragerea clopotului şi baterea tobei deodată”.

Făcută cadoul lui Carol al II-lea, luată de comunişti ca „bun al întegului popor“ În 1910, Cetatea Râşnov a fost înregistrată şi în Cartea Funciară ca proprietate a comunei Râşnov (Gemeinde Rosenau). De la înregistrarea din 1910 până în prezent, în Cartea Funciară, pentru cetatea Râşnov nu s-au făcut alte notificări, deşi, în perioada interbelică, râşnovenii s-au străduit să o transforme în reşedinţă regală, printr-un act de donaţie în favoarea regelui Carol al II-lea al României, iar în timpul regimului comunist, monumentul istoric, considerat „bunul întregului popor”, a fost administrat de către Muzeul Judeţean Braşov. După revoluţia din Decembrie 1989, cetatea a ajuns în mâinile unui investitor italian, care mai mult a distrus decât a făcut bine. După ani de procese şi ameninţări, fortificaţia a revenit comunităţii. Avum, Cetatea Râşnov este printre cele mai vizitate zece obiective istorice din România şi are cea mai bogată agendă culturală din ţară.

Citeste mai mult: adev.ro/nn7gi5

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: